„POT CERE SĂ NU MĂ VIZITEZE MAMA?”

„POT CERE SĂ NU MĂ VIZITEZE MAMA?”

Abuz psihic sau violenţă psihică asupra minorilor în cazururi de divorţ-„pumni luaţi în suflet”

Studiu de caz: DEPRESIE

Numele şi prenumele pacientei: Adela F.

Vârsta: 13 ani

Statut: elevă, clasa a VIII-a,

Cetăţenia: română

Religie: ortodoxă.

Condiţii de trai: nesatisfăcătoare creşterii şi dezvoltării fizice, dar mai ales psihice a minorei, deoarece lipseşte apa pentru igienă, până de curând a dormit în aceeaşi cameră cu bunica maternă şi cu concubinul acesteia.

Interviul: interviul structurat KID-SCID, interviu liber;

Descriere generală: îmbrăcăminte: curată, adecvată vârstei; expresia feţei: tristă, anxioasă; atitudinea: temătoare, anxioasă, inhibată, neîncrezătoare; reacţii somatice evidente: tremor, evitarea privirii, frământarea mâinilor, mers nesigur, ezitant; nu s-au înregistrat alterări ale conştiinţei sau tulburări de apreciere subiectivă a timpului, percepţia normală, atenţia constantă, memoria bună.

A obţinut un scor ridicat la Scala de atitudini şi convingeri ABS II ceea ce indică o iraţionalitate medie, respectiv, prezenţa cogniţiilor – convingerilor iraţionale care au ca rezultat emoţii negative disfuncţionale: depresie, anxietate, furie, ruşine.

Intelect nemodificat. Afectivitate modificată, hipertimie negativă: tristeţe accentuată, îngrijorare, nelinişte, teamă, prezenţa fenomenelor vegetative: tremor, roşire, senzaţia de nod în gât, lăcrimare.

Date subiective: sufleteşte ”fără speranţă”, „nu vreau să trăiesc în scandal, nu pot trăi acolo”, „mă ameninţă că se omoară dacă nu rămân la mama, dar ea nu se înţelege cu nimeni, nici cu mama ei”, „ nu cred că va fi bine cu mine”, „n-am să uit niciodată cum m-a bătut”…

Instinctele modificate: alimentar: anorexie; de apărare: scăzut.

Personalitate: depresivă, apar tendinţe de tulburare de personalitate pasiv-agresivă care sunt cauzate de ambianţa tensionată din casa unde locuieşte.

Antecedente heredo-colaterale: ATENŢIE:

Bunicul matern s-a sinucis prin spânzurare când mama Adelei a avut 17 ani.

Unchi matern ( fratele mamei) internat la psihiatrie cu tentativă de suicid.

Mama pacientei internată la psihiatrie cu tentativă de suicid, o tentativă de suicid prin spânzurare, asemeni tatălui său, o altă tentativă de suicid prin tăierea venelor de la mână.

A se vedea actele de internare depuse la dosarul iniţial de încredinţare a minorei şi retinute de prima instanta, în concluziile acesteia.

Antecedente personale patologice: nu sunt.

Relaţiile cu familia: unicul copil, copil dorit de părinţi, născut la termen, scor APGAR 10, cu dezvoltare psihomotorie normală. Mama nu se ocupă de educaţia ei. A fost crescută mult timp de către bunicii paterni care s-au ocupat de educaţia ei, asigurându-i condiţii foarte bune de trai.  Reţinem că mama pacientei „este mereu nemulţumită de mine”, „vorbeşte tot timpul foarte urât: proastă, nebună, scroafa…”, „ caută mereu motive de scandal, bunica (maternă) o roagă să nu se poarte aşa cu mine şi mama mă bate, bunica sare să mă apere şi se bat ele două”, „e groaznic, nu mai suport”.

Relaţii, prieteni:  s-a izolat de prietene şi i s-a cerut să stea singură, „nu prea are cine să vină acolo, e numai scandal cât stă acasă mama”.

Ruta şcolară:  nu au existat momente de abandon şcolar, dar performanţa şcolară a scăzut îngrijorător, la testele naţionale obţinând note de 5 şi 6, datorită stresului puternic în care a fost obligată să trăiască alături de mama sa.

Clienta s-a prezentat la cabinet însoţită de tatăl său, acuzând o teamă intensă că va fi trimisă înapoi la mamă.

Adela este deosebit de tristă, temătoare şi spune că şi-a notat pe o hârtie ce ar dori să ma întrebe pentru a nu uita, deoarece este îngrijorată de viaţa ei alături de mama sa pe care „toţi ceilalţi o consideră bolnavă psihic: bunica maternă, concubinul acesteia, vecinii”. Majoritatea întrebărilor ei s-au centrat pe tema SINUCIDERII: „la divorţ, mama mi-a spus că se va sinucide dacă nu spun că vreau să fiu lasată ei de instanţă”, „ nu vreau să moară din cauza mea”, „ea a fost internată la spitalul de bolnavi mintali pentru că a vrut să se sinucidă”, „bunicul meu s-a spânzurat şi fratele mamei a vrut să se sinucidă… eu nu vreau să mai trăiesc acolo, mă tem, dar dacă se sinucide mama, că anul trecut, în februarie parcă, a vrut  să se sinucidă?”,”eu îi moştenesc pe ei: mama, bunicul, unchiul?…”

Urmare divorţului, minora a fost încredinţată mamei spre creştere şi educare, deşi mama nu avea nici un venit, dar, mai cu seamă, a avut idei suicidare şi a trecut la actul în sine, fiind internată la psihiatrie, toate acestea contribuind la acutizarea depresiei minorei. Minora a fost şantajată emoţional de mama sa prin următoarea frază: ”Dacă nu spui judecatorului când te întreaba că vrei la mine, mă sinucid şi ştii că o fac din vina ta!”, astfel a intrat în sala de consiliu plângând şi sperând că va fi întrebată de către judecător motivul pentru care plânge atât de tare. ”Dar nu m-a întrebat şi eu mă simt groaznic… O să fug de acasă de la mama…”

Adela se simte rău aproape tot timpul, acuză un „nod în gât”, tremurături, o stare permanentă de plâns şi sentimentul de pericol iminent. De când a venit la tată, cu acordul mamei, a început să se simtă copleşită de afecţiune, beneficiază de suport afectiv şi „spun ce gândesc şi ce simt, mă înţelege şi încearcă să mă înţeleagă”, „acum umblă mama să-l acuze pe tati că mă ţine cu forţa la el, că m-a furat, când ea însăşi m-a lasat… minte mereu si este geloasă ca mă simt bine la tati, iar acum umblă să-i facă rău… O să  mă oblige să merg la ea?” „dacă instanţa dă o sentinţă definitivă şi irevocabilă să rămân la tata şi să mă crească el, mama mă poate lua iar la ea?” „pot cere să nu mă viziteze mama?” I-am cerut să-mi spună motivul pentru care nu vrea să fie vizitată de mamă şi răspunsul a fost: ”iar mă ameninţă că se sinucide, va striga la mine, va căuta motive să strige, ea strigă şi o bate pe mama ei”, „bunicii (e vorba de bunicii paterni) mă vor putea ţine la ei, ei mă iubesc, vorbesc frumos cu mine, am prieteni acolo…”.

„Acum mă ameninţă, bunica ţine cu mine, am rugat-o să o convingă pe mama să mă lase la tata, pentru că şi ea însăşi spune că mama nu e normală”.

Situaţia a devenit ”fără speranţă”, consideră Adela. „Mama strică banii pe care eu îi primesc de la tata, îşi cumpără prostii, rochii, iar când o întreb de ce îmi strică banii, mă bate .”

Adela mai menţionează că i s-a cerut de către mamă să mintă, dând exemplu: ”Să spui la telefon că lucrez”, “deşi ea nu a lucrat niciodată până acum… abia de două luni lucrează la un magazin de cuie…”

„Nu pot spune că am fost fericită cu mama…” clienta plânge, îşi frământă mâinile…

„M-a minţit că dacă o aleg pe ea mă lasă la bunici, la tata, dar nu a făcut-o… mă întristez, mi-e greu să tot trăiesc în teama asta”.

În urma analizei datelor am formulat următoarele ipoteze:

-  Imaginea de sine a clientei este una negativă,

-  Stima de sine scăzută,

-  Toleranţă scăzută la frustrare

- Fobie socială, fiind preocupată de reacţiile sale psihosomatice, de gândurile negative legate de autoevaluări şi de evaluările realizate de cei din jur

- Simptome afective: depresie, lipsă de speranţă,  anxietate, izolare, sentimente de vinovăţie inoculate de mama care şantajează emoţional , ameninţând cu sinuciderea.

- Simptome cognitive: lipsă de concentrare, obsesii legate de sănătate, convingeri iraţionale de genul: ”nu mai suport viaţa asta„ – dacă stau acolo nu voi putea învăţa… voi fi o proastă”.

Obiectivele propuse pentru prima şedinţă au fost:

1. Construirea relaţiei terapeutice, câştigarea încrederii printr-o atitudine empatică, inocularea sentimentului de acceptare necondiţionată a propriei persoane

-  verificarea ipotezelor formulate;

2. Metoda utilizată: INTERVIUL STRUCTURAT KID-SCID, interviul liber pentru a obţine informaţii în legătură cu o strategie eficientă, flexibilă, teste proiective etc. Am căutat să împărţim in categorii problemele: probleme intrapersonale, interpersonale, probleme legate de viaţa socială.

3. Rezultatele obţinute: Axa 1- depresie majoră cronică; alte condiţii care pot constitui ţinţa intervenţiei terapeutice: stresori negativi: tentativa de suicid a mamei, divorţul părinţilor, ameninţarea cu sinuciderea înainte de intrarea în camera de consiliu la instanţă,

Axa 2 - tendinţe de personalitate depresivă şi pasiv-agresivă

Axa 3 – bronşită şi rahitism cu sechele, netratată medicamentos, alimentaţie deficitară.

Axa 4 – suport familial inadecvat din partea mamei: deprivare maternală. Completare: clienta are cogniţii iraţionale care au dus la emoţii negative disfuncţionale: depresie, ruşine, anxietate, vinovăţie, după ce a fost ameninţată de mamă cu sinuciderea. Această completare se notează şi pe Axa I, deoarece, o consider o cauză directă a tulburării.

Diagnostic diferenţial: episoadele depresive majore nu sunt explicate mai bine de tulburarea schizoafectivă şi nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea schizofreniformă, delirantă sau psihotică fără altă specificaţie. Tulburarea depresivă majoră nu se datorează unei condiţii medicale generale, nu este indusă de o substanţă (medicament, drog etc.).

Clienta a avut o atitudine reţinută, dar am simţit că i-am trezit interesul când i-am prezentat modelul cognitiv al tulburării afective, rolul cogniţiei, emoţiei, comportamentului şi nivelul biologic în apariţia tulburării depresive, interacţiunile dintre aceste planuri şi evenimentele trecute şi a celor prezente din mediul înconjurător.

S-a confirmat: o stimă de sine scăzută, evaluări globale negative la propria persoană: se simte inferioară, datorită faptului că ea este tot mai rău, deprimată, deşi menţionează că „sunt harnică, eu fac curat în casă”.

„Am nevoie de linişte, la tati sunt în siguranţă, vorbeşte frumos cu mine, mă simt altfel… se ocupă mai mult decât mama, mă duce la dentist, se interesează de şcoala mea, că mă aşteaptă un an greu şi vreau să învăţ”.

-          toleranţă scăzută la frustrare : „nu mai suport viaţa cu mama”, ”n-am nici un viitor şi mă întristez”, „ nu mai am încredere în mama, m-a minţit de foarte multe ori… plâng”, „nu se poartă frumos cu mine, nu vorbesc sau nu-i vorbesc frumos” .” nu-i place să mă vadă liniştită şi nu mai suport”.

Am insistat să explic Adelei că nu este responsabilă pentru faptele şi comportamentele persoanelor adulte din viaţa ei, respectiv comportamentul mamei ei, are dreptul să ceară să fie tratată cu simţ de răspundere, să nu i se aducă atingere demnităţii, să nu trăiască într-un mediu în care se abuzează de ea prin violenţe fizice şi verbale.

Planul pentru următoarele şedinţe: – împreună vom elabora lista precisă a problemelor specifice de viaţă din cele discutate anterior, vom grupa problemele asemănătoare, alegerea împreună cu clienta a problemei pe care să lucrăm, vom realiza o monitorizare a problemelor în termeni de durată, frecvenţă, intensitate, latenţă, învăţarea unor tehnici de relaxare.

CONCLUZIE:

Vă prezint pe scurt conţinutul recomandării:

Având în vedere sănătatea şi dezvoltarea fizică şi, mai ales, psihică a minorei este afectată şi consecinţele pot fi deosebit de grave în viitor, având în vedere că locuieşte într-un mediu nesănătos, cu o mamă care are ideaţie suicidară şi tentative de suicid, copila a  dormit în aceeaşi cameră cu bunica maternă şi concubinul acesteia am întocmit raportul şi m-am adresat tatălui şi organelor competente ţinând cont şi de sentinţa pronunţată de prima instanţă.

Mai mult şi onorata instanţă a consemnat că: “Un alt motiv de neînţelegere al părţilor l-a mai constituit şi relaţia extraconjugală a pâratei cu un bărbat pe nume Gyuri şi care dureaza de aproximativ 8 ani şi până în prezent.”,  acesta fiind un alt factor de stres pentru minoră, un model cognitiv inadecvat creşteriişi educării sale.

Deşi sunt antecedente heredo-colaterale, instituţiile nu au ţinut cont de acestea, -ar fi oportună prezenţa unui psiholog clinician în componenţa instanţelor care au pe rol cauze care au ca obiect încredinţarea minorilor, psiholog clinician care să ajute şi să ofere un profil psihologic părinţilor înainte de a se încredinţa minorul – dar, solicit să puneţi pe primul loc interesul minorei a cărei dezvoltare psihică va suferi grave deteriorări.

Din relatările clientei , dar şi din sentinţă reiese faptul că:“În luna februarie 2007, pârâta a avut o tentativă de sinucidere prin spânzurare, -ASEMENI TATĂLUI SĂU- însă a fost găsită la timp de reclamant –(tatăl minorei). Ulterior, pârata a încercat să-şi taie venele.”

Rog să analizaţi cu toată răspunderea şi buna dumneavoastră credinţă că un copil care este în plină dezvoltare mintală – gândirea abstractă abia acum se formează-, va însuşi astfel de comportamente disfuncţionale şi gândire iraţională ce va conduce la tulburări de personalitate şi tulburări cognitive, ceea ce o va face o pacientă permanentă la spitalele pediatrice şi psihiatrice.

Clienta a relatat şi s-au confirmat şi aceste date referitoare la relele tratamente aplicate de către mama sa , chiar în sentinţă s-au reţinut lovirile şi violenţele verbale ale mamei asupra minorei, plecările de acasă, fie în ţară, fie în Italia, comportamente care afectează iremediabil starea afectivă a pacientei mele.

De asemenea, având în vedere faptul că minora este obligată să trăiască într-un mediu în care a avut şi are modele cognitive deficitare: persoane care s-au sinucis şi persoane care au încercat să îşi suprime viaţa, persoane care ameninţă cu sinuciderea sau solicită să mintă în favoarea lor, Rog şi Recomand, ca specialist clinician şi psihoterapeut cognitiv-comportamental, să depuneţi toate diligenţele unui bun părinte să oferiţi un suport afectiv adecvat pentru creşterea şi dezvoltarea minorei, să solicitaţi instanţei să vă reîncredinţeze minora spre creştere şi educare, invocând toate aspectele semnalate mai sus, având în vedere faptul că minora este depresivă, iar din cauza lipsei de speranţă poate proceda asemeni mamei, bunicului matern sau fratelui din partea mamei: să creadă că singura sa salvare este sinuciderea.

Vă recomand să solicitaţi instanţei reîncredinţarea Adelei, printr-un proces de rejudecare a încredinţării minorei, motivând că mama sa nu îndeplineşte corespunzător obligaţiile de întreţinere, creştere şi educare la care s-a obligat, iar minora nu doreşte sub nici o formă să mai rămână în îngrijirea mamei. Atrag atenţia că mama o foloseşte pe minoră ca pe o „armă” de răzbunare împotriva fostului soţ.

Anchetele Serviciului de Asistenţă Socială, efectuate cu puţin timp înainte de audierea minorei, confirmă faptul că minora Adela a declarat constant că doreşte să rămână la dumneavoastră – la tatăl său şi că acest lucru  îl va comunica inclusiv judecătorului, dar a fost şantajată emoţional ceea ce condus la o mare suferinţă emoţională, la luarea unei decizii incorecte, aducătoare de prejudicii, deoarece nu s-a mai ţinut cont de dorinţa ei şi de sănătatea ei, punând-o pe primul plan pe mama sa.

Recomand şedinţe de psihoterapie cognitiv-comportamentală de 2 ori pe săptămână.

În conformitate cu dispoziţiile codului deontologic al profesiei de psiholog, mă oblig să prezint toate informaţiile onoratei instanţe dacă mi se solicită acest lucru, susţinând interesul minorei: încredinţarea sa spre creştere şi educare tatălui. Şedinţa a fost înregistrată audio, cu acordul tatălui şi al pacientei.

În prezent, Adela este încredinţată tatălui spre creştere şi educare. Mama a fugit în Grecia cu un bărbat necunoscut de rude, confirmând că este o persoană cu probleme psihice şi psihocomportamentale evidente (prevăd că se va întoarce pentru noi şedinţe de scandal şi şantaje emoţionale).

Adela are şansa de a se autocunoaşte şi dezvolta armonios, fiind încurajată de dreptatea care i s-a făcut în instanţă şi de susţinerea tatălui, a bunicilor paterni, a tuturor persoanelor care au participat la salvarea sa!

Da, a fost vorba de o salvare din ghearele depresiei, a iraţionalului ce o ducea la disperare şi la acte iremediabile. Adela ESTE AZI o fetiţă care va şti să lupte pentru viaţa sa, va avea curajul de a spune ce gândeşte şi ce doreşte în viaţă. Azi a avut parte de noi modele de oameni, oameni raţionali, iubitori şi responsabili şi sunt convinsă că aşa va fi şi ea mâine: o Adela magistrat sau jurnalist sau…şi, în primul rând, o femeie puternică PSIHIC EMOŢIONAL şi o mamă fericită!

This entry was posted in psihora and tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>